Alberta Forgiarini

Să fii şofer în România se ştie că este o provocare. Trebuie să ai la tine şi un vocabular colorat, să te înarmezi cu răbdare şi să te rogi în fiecare zi ca maşina ta să ajungă acasă învingătoare în lupta cu gropile. Totuşi, testul suprem este cu siguranţă în Capitală. Pentru cei veniţi din provincie este aproape ca şi cum ar circula într-un alt stat, în care conducătorii auto au propriul limbaj al semnelor.

Pentru început, stai liniştit la semafor, şi când nici bine nu s-a făcut verde, cel din spate te claxonează. Ăsta e primul obicei cu care te întâlneşti în Bucureşti. Apoi constaţi că ideal ar fi ca, atunci când parchezi maşina, chiar şi pentru jumătate de oră, să îţi închizi oglinzile. Altfel, ai mari şanse să găseşti măcar una dată peste cap (semn că probabil poziţia maşinii tale a deranjat pe cineva, deşi ai avut grijă să nu inoportunezi pe nimeni).

Cel mai interesant şi la modă semn este ridicatul ştergătoarelor. Ştiu, unora li se pare un gest elegant de a atrage atenţia că ai parcat pe locul altcuiva. Ei bine, dacă vii din alt oraş, gestul nu-ţi spune mai nimic. Adică te gândeşti îndelung până să deduci că ai lezat pe cineva. Problema este că de multe ori nici măcar nu încurci pe cineva şi nici nu ai luat locul cuiva de parcare. Însă dacă cel care ţi-a ridicat ştergătoarele consideră în imaginaţia lui că locul îi aparţine….vai şi amar dacă repeţi obrăznicia.

Semnele de nemulţumire nu se opresc aici. În cazul în care într-adevăr ai lăsat maşina fără să-ţi pese că e parcată pe locul cuiva şi eventual ai repetat greşeala, pedeapsa e şi mai mare. Pe lângă ştergătoarele ridicate, te trezeşti şi cu un gunoi pe capotă sau parbriz, iar conţinutul este în funcţie de sezon. Exemplul l-am văzut chiar zilele trecute. ,,Cadoul” primit de şoferul indisciplinat a fost un pepene ,,garnisit” cu un cotidian de ştiri :))

Aşa că este bine să învăţaţi semnele lăsate de şoferi, ca să ştiţi ce erori să nu faceţi.

P.S. La final, apropo de nervii din trafic, vă dau un exemplu din Japonia. Acolo s-a inventat taxi-ul broască-ţestoasă, care îi duce pe clienţi la destinaţie cât mai lent posibil. Şi culmea, este foarte solicitat. Mă întreb…cum ar testa nervii şoferilor un astfel de mijloc de transport în Bucureşti? 🙂